Aer

Azi mi-am dat seama cît de mult contează o gura de aer proaspăt.
De vreo două zile nu am mai avut timp să ies din casă, calculatorul şi treburile mărunte m-au facut să ignor aproape cu desăvîrşire "peisajul" de afară. O privire fugitivă pe fereastră..."hmm...plouă parcă" şi atît. Îmi creasem propriul micro-climat de pseudocomfort, mă cocoloşisem în fotoliul meu preferat, cu ochelarii pe nas în faţa acestei maşinării consumatoare de timp şi energie: computerul, normal, prietenii ştiu de ce ;).
Şi azi, printr-o întîmplare neaşteptată (cum avem parte de multe ori în viaţă), am fost obligată să ies în oraş, şi, spre fericirea şi încîntarea mea, am inspirat din nou aer (în limite normale de prospeţime, ca în orice oraş de provincie) şi am avut parte şi de o adiere de primăvară cît se poate de plăcută, care m-a scos din hibernarea calduţă a apartamentului.
Ca şi cum mi s-ar fi dat refresh, am simţit din nou ca îmi bate inima. Cred că de multe ori avem nevoie să luăm o gură de aer, să mai ieşim din amorţeala care se ţese în jurul nostru în fiecare zi.
Cred că mîine o sa mai iau o porţie de aer, face bine la creier şi la inimă.